Didi

Șosete cu sandale se iartă la 4 ani și ceva.

În dreapta mea era Didi, bona mea. Era născută în 1913, venise din Basarabia în copilărie și fusese toată viața servitoare/bonă. Până la venirea comuniștilor fusese servitoare la familia de profesori Georgescu. Apoi a rămas bonă/menajeră tot la ei. Ăștia au plecat la un moment dat în afară. Nu știu cum a trecut casa în proprietatea statului. Poate le-a naționalizat-o și i-au lăsat să trăiască cu chirie în ea, poate aveau relații la autoritățile comuniste și și-au păstrat proprietatea - cel mai probabil, e singura casă pe o stradă de blocuri construite la finalul anilor 60.

Cert e că noi am găsit acolo când ne-am mutat într-o cămăruță din spate 3 băbuțe. Sau, mai bine zis, o doamnă și două băbuțe. În camerele mari din față trăia doamna Anastasiu, care venea cel mai probabil din lumea bună, și care a murit când era în vizită la fie-su în Turcia.

Cele două camere mari le-am preluat apoi noi, când s-a măritat maică-mea cu domnul comandant.

În spate, în cămăruțele servitorilor trăiau două băbuțe, madam Caliopi, o grecoaică, și Didi, fostă servitoare în casă încă din copilăria post-basarabeană (cel mai probabil a ajuns în Giurgiu la începutul anilor 20, dată de părinți la stăpân împreună cu sora ei, Surda, sau poate erau venite de pe la vreun orfelinat).

Madam Caliopi era rea cu copiii. Singura mea amintire cu ea e că am fugit și m-am ascuns după ce m-a acuzat că am țopăit într-o băltoacă și au sărit stropi pe fereastră peste ouăle ei ochiuri.

Didi n-a fost măritată niciodată, nici nu se știa dacă a avut vreodată iubit. Singura ei familie era soră-sa, Surda, cu care nu se înțelegea foarte bine și care a murit înaintea ei. A crescut generații de copii, anteriorii mult mai cuminți decât mine și frate-meu. Cu cât mai vechi, cu atât mai cuminți. În comparație cu ăia din '78 sau '81, ăia din '64 sau '57 erau mult mai cuminți, dar nici pe departe la fel de cuminți ca ăia din '41 sau '35. Ca la evoluție, copiii de la inceputuri se târau tăcuți și inelați pe fundul mării, fără să deranjeze.

Didi fuma ținând țigara între buricele degetelor, bea cafea și juca tabinet cu alte băbuțe - tanti Buliga, tanti Mita - și își aducea aminte de "vremurile normale", de dinainte de comuniști (la relația cu Marx semăna cu majordomul din Ninocika). Tanti Mita era bonă la un copil super-cuminte, un exemplu între bone, de care eram exasperat, chit că nu-l cunoșteam.

Era mare fană regele Mihai, pe care îl văzuse când era mic și venise în vizită la Giurgiu. A murit în 1986, la 73 de ani, n-a mai apucat să-l vadă.

Povestea foarte frumos și nu doar basme. De la ea știu povestea Titanicului - cu icebergul, cu săracii de la clasa a III a. E și imaginea cu care am rămas (Cameron e slab, se știe).

Zicea ulei combustibil în loc de ulei comestibil și expresia favorită a părinților noștri, pe care ea o folosea 100% candid, ca un laitmotiv, aproape în fiecare dimineață, era: Doamna Iulia, n-am luat nimic în gură de dimineață.

În 1981 ne-au dat pe toți afară din casă, să facă acolo Școala de Muzică și Arte Plastice. Nași-mea era șefa spațiului locativ pe oraș, așa că n-a fost nicio problemă să ne dea apartament bun în schimb (maică-mea avea dreptul de la școală). Pe Didi și madam Caliopi le-au mutat împreună într-un apartament de 2 camere, nu departe de noi. Țin minte că pe palier cu ele, la parter, stătea un tataie lăutar, țambalagiu. Acolo am văzut prima oară țambal.

Didi s-a pregătit de înmormântare vreo 10 ani, cu haine, prosoape, tot ce trebuie. Era foarte speriată să nu rămână neîngropată. Dar, fiind singură, fără rude, a ajuns corp de disecții la facultate (au păcălit-o niște vecini - a semnat chestii, le-a lăsat moștenire și ăia au dat la serviciile sociale).

Ne-a rămas de la ea o icoană pe care am vândut-o după '90 cu 2000 de mărci (nu făcea, dar părea foarte veche, deși era post-1864, și un mafiot sârb pe care-l cunoștea maică-mea printr-o prietenă escroacă - long story - a trecut-o granița și vândut-o în Austria) și o râșniță de cafea despre care nu știu pe unde a ajuns, dar care azi ar fi valorat vreo 500 de euro pe puțin.

23 august 2022